Interesant!

     Când fac curățenie în căsuța de e-mail șterg zeci sau chiar sute de e-mail-uri fără să le citesc. 

     De ce? 

     E simplu! 

     De ce aș vrea să citesc mesaje venite de la expeditori necunoscuți, de pe site-uri pe care nu le-am văzut în viața mea sau chiar mai rău, nici nu știam că există?! 

      Vin mesaje cu fel de fel de denumiri și oferte care mai de care mai promițătoare. Astfel aflu și eu cum unii, care nu știu nimic despre mine și habar nu am de unde au luat adresa mea de e-mail, consideră că aș avea nevoie de lenjerii de pat, parfumuri, ochelari de soare, creme miraculoase, tratamente minune pentru depresie sau dureri articulare, pastile de potență, teste covid, sex de 4 ori pe noapte cu 2 ore în loc de 3 minute, haine militare, chestii de autoapărare, pașaport culinar, ciuperci, pilote, papuci, surprize, premii și alte aberații în limbi străine, pe care nu mă obosesc să le descifrez.

      Stau și mă întreb cum pot să câștig ceva, dacă nu am participat la nici un concurs? De ce aș avea mevoie de viagra dacă nici măcar nu-s posesoarea unui organ masculin? De unde știu ei câte minute sau de câte ori fac sex? Cine a spus că nu am pe ce să dorm? De ce aș vrea parfumuri, papuci, ochelari sau haine militare? 

      La partea cu autoapărarea mă mai gândesc. La cum evoluează lucrurile și educația în țara aceasta, nu știu zău… 

      Știu, motoarele de căutare, bla bla, dar culmea! Am căutat cărți, informații culturale, electrocasnice, certificatul verde, flori, plante, terase, mobilier, geamuri și altele de genul, fără a folosi adresa de e-mail pe nici un site, pagină, aplicație sau grup. Cum au ajuns de la acestea la parfumuri, viagra, sex și depresie, zău nu-mi dau seama?! 

      Așa că… mă minunez și șterg, șterg, șterg și… mănânc o prăjitură.

      Oare acum o să primesc și oferte pentru slăbit? 

Dacă faci ceva, fă-o pentru tine!

          Sună egoist și chiar credeam că înseamnă egoism, dacă gândești așa, dar în decursul anilor, încet, încet, viața mi-a demonstrat că nu este chiar așa.

         Oricât de bun ai fi, pentru unii oameni niciodată nu vei fi suficient de bun. Corect?
         Oricât de rău ai fi, pentru unii oameni vei fi mereu cel mai bun. Corect?

De la iubire la ură e un pas, dar și de la ură la iubire e o cale...

        A trecut mult timp de când nu am mai scris. Aș putea spune că am fost ocupată sau altele, dar ar fi doar scuze. Nu am de ce să mă scuz. Nu am greșit cu nimic față de nimeni. Poate am greșit făță de mine, că nu mi-am făcut timp pentru gândurile mele sau... poate nu am avut nimic de spus.
        Acum, când aștern aceste rânduri, realizez că pur și simplu am simțit nevoia să scriu. Gândurile îmi zboară întortocheate, se bulucesc toate grămadă, precum norii de furtună, iar apoi, brusc, dispar, lăsând în urma lor... nimic. O fi efectul crizei pandemice, astenia de primăvară sau o stare depresivă de moment? Nu știu. Adevărul este că nici nu vreau să știu.

        Azi am văzut o postare cu două filmulețe.

Și dacă ar dormi 50 de ani...

               Încet, încet, cu pași mărunți dar siguri, primăvara începe să-și facă simțită prezența. Azi am văzut un ghiocel, postat de cineva pe facebook. Soarele e tot mai des și mai mult timp pe bolta cerească. În drum spre casă, mi-a fost cald chiar și cu geaca descheiată. Iarba prinde culoarea de verde crud. E drept! Poate oricând să mai înghețe sau chiar să ningă. Vremea e schimbătoare. Dar, azi am simțit un salut călduros al primăverii.
              Primăvara!
              Primăvara natura renaște!
              Primăvara e dătătoare de speranță!
              Primăvara...
              Însă nu vreau să vă vorbesc despre speranțe și vise frumoase, ci despre realitate.

Azi am privit oameni!

          Este interesant să privești oamenii pe stradă.
          Am descoperit că unii oameni sunt chiar frumoși. Mai există oameni frumoși! Există oameni cu priviri senine, cu chipuri luminoase, oameni care nu au sufletul umbrit de răutate, gânduri negre sau alte sentimente urâte...
          Am văzut și oameni urâți, oameni cu priviri întunecate și chipuri umbrite de griji și gânduri rele.
          Azi am mângâiat cățelușa veselă și un motan dolofan. Privirile lor erau atât de deschise, de sincere! Ei nu știu să fie răi. Animalele sunt frumoase pentru că au suflete curate...
          N-am întâlnit oameni mulți și mă bucur. Astfel, am văzut puțini oameni urâți.
          Copacii sunt albi. Ace albe, frumoase, luminoase! Zăpada scârțâie sub tălpi.

          Am văzut mașini. Mult prea multe mașini! Mai mult de jumătate dintre ele erau albite de zăpadă. Erau ceva mai frumoase așa, dar tot sunt urâte. Tablă fără suflet! Sunt mult prea multe! Iarna, când este zăpadă, aerul e mai curat. Din păcate se simte mult mai tare poluarea mașinilor în astfel de momente. Suntem atât de obișnuiți cu gazele de eșapament, astfel încât, nici nu le mai simțim când, nu plouă sau ninge.
          Am putea fi oameni frumoși. Oamenii ar putea fi atât de frumoși! Am uitat să mai fim frumoși...
          Copacii sunt albi. Zăpada scârțâie sub pașii noștri. Pisoiul miaună și vrea alintare. Cățelușa dă din coadă și vrea afară. Afară e frig, dar ea iubește zăpada. Aleargă! Aleargă veselă! Alergi și tu și zăpada scârțâie sub pașii tăi...

Stop! Privește o secundă!

       Vine primăvara!

       Zilele sunt tot mai însorite. După-amiezile sunt tot mai calde și plăcute. Dimineața și seara frigul mai mușcă nițel. Noaptea mai îngheață, dar se simte deja în aer... primăvara este aproape.

       Natura începe încet, încet să se dezmorțească. Ici colo apare câte un verde crud. Un fir timid de iarbă tremură de emoție, în soare. Ghioceii curajoși scot capetele albe din zăpadă. Păsărelele repopulează tufele căutând locuri pentru cuiburi. Gânguritul lor va răsuna de zor prin codri adormiți.       Crengile vor trosni încetișor, iar mugurii vor plesni sub soare.

       Prin toată această splendoare oamenii trec grăbiți iar și iar, unii nepăsători, alții gânditori, unii triști, alții aiuriți, unii furioși, alții...
       Doar sufletele pline de iubire se opresc din nebunie, să admire încântate a naturii feerie.
                                   

Ne batem joc de... noi.

       Trăim într-o lume în care cocălarii, hoții, puturoșii, nesimțiții, mincinoșii, ipocriții, tupeiștii, inculții, pițipoancele, fițoasele și alții de genul celor enumerați, fac "legea". Am ezitat cu ghilimelele. nici nu știu dacă e la propriu sau la figurat. Din păcate cred că ambele.

       Trăim într-o lume în care ironia și miștocăreala e cool, minciuna și nesimțirea e pretutindeni, tupeul și prostia ne sufocă.