Am dăruit recent o jucărie dragă mie unei fetițe. Am dăruit-o din suflet, cu drag. Era o jucărie în care am pus mult suflet și multă iubire, în decursul anilor, iar asta s-s simțit probabil, pentru că a fost primită cu mult drag și e iubită cum nici eu nu am știut probabil să o iubesc.
Copiii au simțurile mai dezvoltate și simt, simt mult mai profund totul. Cu siguranță a simțit toată iubirea mea amprentată în acea jucărie. Chiar dacă nu conștientizează acest lucru, sînt sigură că-l simte. Sufletul meu s-a umplut de bucurie aflînd cît îi este de dragă copilei jucăria… E atît de plăcut să vezi că ai reușit să aduci așa multă bucurie unui copil, cu un gest atît de mărunt. Te face să simți că plutești de fericire.
Îi puneam cu răbdare și mult drag bigudiuri în părul frumos și mătăsos, fetiței prietenei mele. Nu puteți să vă închipuiți cu cîtă bucurie își admira copila cîrlionții mult doriți în oglindă! Doamne cum radia de bucurie întreaga ei ființă! Și cîtă căldură îmi aducea în suflet fericirea și mulțumirea ce o citeam pe chipul ei! Aș fi stat ore în șir, iar și iar să-i fac acei cîrlionți, doar ca să-i văd fericirea pe chip. Și cum știa să se bucure la orice mic dar… Mi-a umplut fetița aceasta inima de iubire într-o lună de zile, cît am stat alături de ea, cît pentru o viață întreagă.
Mulțumesc copilă dragă sufletului meu! Mulțumesc că m-ai învățat cum să dăruiesc și să primesc iubire, din nou. Mi-ai deschis inima, sufletul și mintea… le-ai umplut de iubire, căldură și fericire… Îți mulțumesc din suflet, ție, suflet minunat precum și mamei tale, prietena mea dragă și nu în ultimul rînd lui Omi (bunica)… Ați sădit sămînța pură a iubirii în sufletul meu… :)Zîmbesc…
Zîmbesc în noapte, ascultînd ticăitul regulat al ceasului de pe birou. E ceasul primit cadou de la o prietenă dragă mie. Mi-am adus aminte azi cum mergeam la ea sau venea ea la mine, să facem pește în mălai, cu mămăliguță și petreceam toată ziua împreună, noi două. Era cel mai bun pește, pentru că era făcut cu drag pentru o personă dragă și alături de acea persoană dragă… Mi-e dor draga mea prietenă de un pește prăjit. Abia aștept să vii să-ți gătesc din nou cu drag. :)
Găteam mai demult, de multe ori noaptea… singură în liniștea nopții… Găteam cu drag… pentru cineva drag… și timpul zbura atît de plăcut, iar gătitul era o plăcere… Cînd gătesc pentru mine nu e la fel. E mult mai plăcut să gătești pentru cineva, atunci cînd o faci cu drag, cînd pui suflet. Nu aștepți laude și omagii, ci doar un zîmbet de mulțumire să știi că ai făcut o mică mică plăcere sau bucurie celuilalt. E suficient. E suficient ca să fii mulțumit și să te facă fericit, să ți se umple sufletul de căldură.
Azi am făcut o prăjitură… :) Am fost nepricepută cu focul altfel decît eram obișnuită și s-a ars puțin pe fundul tăvii, dar am curățat-o cu răbdare și calm, pentru că a fost făcută cu drag. Am pus suflet în ea și este parcă mai dulce decît o știam. O fi îndulcit-o iubirea pusă în ea…
Acum știu de ce prăjitura de la mama e mereu atît de bună! Pentru că mereu pune multă iubire în ea. Mulțumesc mama!
Mi-am adus aminte și de bunicul. Ce bun era porumbul prăjit de el în jarul pregătit cu drag pentru noi. Era cel mai bun porumb! Abia acum înțeleg de ce era atît de bun și de ce alt porump făcut în decursul anilor trecuți nu a mai fost la fel de delicios. Nu. Nu era porumbul acela de demult mai grozav ca cei recenți și nici bunicul mai priceput și nici jarul mai deosebit. Nu. Bunicul doar punea multă multă iubire în acel porumb și o făcea cu sufletul deschis, doar pentru a ne face nouă o bucurie. De aceea era porumbul acela mult mai bun. Iubirea din el îl făcea mai bun.
Nu contează ce dăruiești. Poate fi orice, orice obiect banal, dar dacă o faci din suflet, dacă pui în acel obiect iubirea ta sinceră, acel dar devine ceva neprețuit, ceva ce aduce zîmbetul pe chip, căldura în suflet și iubirea în întreaga ființă.
Nu există bucurie mai mare decît bucuria de a aduce un strop de fericire în sufletul cuiva. :)
p.s.
Sper din suflet că reușesc să vă aduc din cînd în cînd cîte un zîmbet și un mic mic strop de fericire în suflet, prin intermediul acestui blog… asta îmi umple sufletul de bucurie și mie…
Vă mulțumesc!
... mi-e dor si mie.... de pestele dat prin malai,.... :)....
RăspundețiȘtergere... si sa-l preparam impreuna,... si sa-l mancam impreuna... :)...
... si ... sa ne bucuram impreuna... de... iubirea... care salasluieste in sufletul nostru..
... >:D<...
Mîță.. tu ești ? :))
ȘtergereMonologul sufletului
ȘtergereMi-e dor
mi-e dor,
mi-e dor de copilăria jucăuşă
unde toată lumea era a mea,
mi-e dor de adolescenţa zburdalnică
unde conta numai dragostea sinceră şi pătimaşă,
mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite,
mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam
fără margini şi mă prindeam în jocul iubirii,
mi-e dor de surâsul mamei dojenitor
când făceam câte o boroboaţă,
căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine,
mie dor de tot ce îmi e drag şi nu mai este,
mi-e dor de multe sentimente uitate,
mi-e dor de tine prietena mea de suflet.
Sanatate si mult bine, Aikido
Mi-e dor de tine, suflet bland,
RăspundețiȘtergereMi-e dor de-al tau dulce cuvant.
Privirea ta, a mea comoara,
Din amintire ma infioară.
Te așteptam infrigurata,
Sa iti cuprind mana ta calda.
Ma plimb sub bolta plina de flori albe
Dar in locul tau vad printre gene
Un camp de iarba verde si o alee goala.
Sanatate si mult bine, Aikido
Puterea si farmecul zambetului
RăspundețiȘtergereFericit e cel ce se trezeste dimineata cu zambetul pe buze. Zambeste si vei avea prieteni, incrunta-te si vei avea riduri. Un zambet sau o vorba buna spusa unui batran este a-i darui o zi mai mult de viata. Zambetul este fericirea care se afla chiar sub nasul tau. Invata sa ai mereu un zambet ascuns in inima. Cand dai, da cu bucurie si zambeste. Zambetul sau gestul pozitiv nu saraceste pe cel care il da, dar il face fericit pe cel care il primeste. Zambetul si lacrimile sunt semnele a ceea ce nu poate fi exprimat in cuvinte. Exista un singur gest care are un mesaj universal: zambetul.
Sanatate si mult bine, Aikido
Viata care trece, din pacate, mult prea repede, insa nu am regrete. Există lucruri pe care nu aş fi vrut să le fac, lucruri pe care ar fi trebuit să le fac, dar, într-adevăr, sunt şi multe lucruri de care mă bucur că le-am făcut. Toate, s-au intâmplat într-o singură viaţă. Cand toamna vietii vine si se opreste-n prag, nu dispera intinde-i mana, intampin-o cu drag. Aşa că, dacă nu te afli înca in toamna vieţii tale, lasă-mă să-ţi reamintesc că ea va sosi mai repede decât îţi închipui. Deci, orice ţi-ai dori să realizezi în viaţă, te rog să realizezi repede. Nu amâna prea mult lucrurile, viaţa trece repede. Fă azi tot ceea ce poţi, căci nu poţi şti cu siguranţă dacă te afli sau nu în pragul iernii vieţii tale! Nu ţi s-a promis că tu vei avea parte de toate anotimpurile, aşa că trăieşte pentru azi şi spune toate lucrurile pe care vrei sa le faci, pentru ca cei dragi să şi le amintească. Speră că ei te vor aprecia şi iubi pentru toate lucrurile pe care le-ai făcut pentru ei, în toţi anii trecuţi! A venit iarna vieţii tale, stiti timpul are un fel al său de a se mişca repede şi de a nu-ţi da răgaz să devii conştient de trecerea anilor. Parcă mai ieri erai tânără alături de cei dragi. Într-un fel, parcă s-a întâmplat cu ani în urmă şi mă întreb unde s-au dus toţi aceşti ani. Ştiu că i-am trăit pe toţi. Am străfulgerări în care văd cum era odată, cu toate speranţele şi visele mele. Nimic nu este mai graitor si mai tiranic pe lume ca amintirea a ceva ce trebuia sa faci si pe care nu l-ai facut. Amintirea este o muzica ce ne vine de undeva, de departe, de dincolo de orizont.
RăspundețiȘtergereSanatate si mult bine, Aikido
Afară-i toamnă
RăspundețiȘtergerede Mihai Eminescu
Afară-i toamnă, frunza ‘mprăştiată,
Iar vântul svârlă ‘n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într’un ceas gândeşti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N’ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odat’aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii.
Când va fi să mori nu te uita la întunericul dinainte, ci la lumina ce laşi în urmă, astfel te vei stinge cu zâmbetul pe buze. Trăieşte o viaţă onorabilă. Atunci când îmbătrâneşti şi te gândeşti în urmă, vei putea să te bucuri a două oară de ea.
RăspundețiȘtergereSanatate si mult bine, Aikido
Lucrurile cele mai simple sunt cu adevarat extraordinare, dar numai inteleptul le poate vedea. Cel care vrea sa invete sa se roage, trebuie sa mearga pe mare. Cele mai grele teste ale caii spirituale sunt rabdarea de a astepta momentul potrivit si curajul de a nu fi dezamagit de ceea ce intalnim.
RăspundețiȘtergereSanatate si mult bine, Aikido
Citate intelepte despre fericire
RăspundețiȘtergereFericirea este întotdeauna acolo unde o găsește omul.
Ferice de noi ca nu suntem prea fericiți. Nefericirea este pretutindi, dar si fericirea de asemenea.
Ferice de noi ca nu suntem prea fericiți.
Fiecare are in mâinile sale propria fericire, precum artistul are materia bruta, careia vrea sa-i dea o forma.
Rar se întâmplă ca oamenii răi să fie fericiți. Se otrăvesc cu propria lor răutate.
Nu-ti cauta fericirea in curtea altuia, pentru ca ea se ascunde întotdeauna in casa ta.
Fericit este acela care poate sa renunte la sine.
Fericirea se naste din iubire, iar iubirea se naste chiar din inima omului.
Secretul fericirii nu este sa faci ceea ce îți place, ci să-ți placă ceea ce trebuie să faci.
Fericirea nu este nimic decat sanatate buna si o memorie proasta.
Cand o usa a fericirii se închide, o alta se deschide; dar deseori ne uitam atat de mult la usa inchisa ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.
Nu exista fericire de care sa-ti amintesti fara tristete.
Omul fericit este acela care stapaneste si munca, si dragostea.
Cand suntem fericiți suntem buni, dar nu suntem întotdeauna buni cand suntem fericiți.
Fericirea este cea mai mare biruință, aceea pe care o dobândim împotriva destinului ce ne este impus.
Sanatate si mult bine, Aikido
O gustare cu Dumnezeu
RăspundețiȘtergereA fost odată un băieţel care a dorit foarte mult să îl întâlnească pe Dumnezeu şi s-a gândit el într-o zi să pornească în căutarea Lui. Ştia foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, aşa că înainte de a porni şi-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri şi cu multe sticluţe cu apă, să-şi mai potolească foamea şi setea din când în când. Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare şi umbros, şi s-a gândit să-şi tragă puţin suflul înainte de a porni iar la drum. S-a aşezat pe o bancă lângă un bătrân amărât care se uita atât de plictisit la porumbeii ce scormoneau şi ei asfaltul, în speranţa că or mai găsi câte ceva de-ale gurii. Băieţelul şi-a pus valiza în braţe şi a scos din ea o sticluţă de apă şi când să se servească a fost întrerupt de privirea bătrânului, care se uita la el cu o flămânzeală de parcă vroia să îl mănânce cu tot cu papuci. Făcându-i-se milă, baiatul i-a oferit acestuia câteva dulciuri, iar drept răsplată bătrânul i-a oferit un zâmbet. Atât de incredibil şi de radiant a fost zâmbetul bătrânului, încât băieţelul i-a oferit şi o sticluţă cu apă doar, doar va mai primi încă un zâmbet atât de frumos. Fără nici o ezitare şi fără nici o reţinere, bătrânul i-a mai zâmbit încă o dată copilului. Toată după-amiaza întreagă au stat acolo pe bancă, mâncând şi bând, fără să îşi spună vreun cuvânt unul celuilalt. Pe când se înnoptă, băiatul simţi prezenţa oboselii şi se hotărî să o ia către casă, cu gândul că îşi va continua călătoria în următoarea zi. Nici nu apucă bine să facă câţiva paşi că dă fuguţa înapoi să-l îmbraţişeze pe colegul său de bancă. Bătrânul surprins de fapta copilului, tot ce i-a putut oferi înapoi a fost cel mai frumos zâmbet pe care l-a văzut copilul în acea zi. Ajuns acasă, mama băiatului îl întâmpină. Surprinsă de expresia feţei plină de fericire a copilului ei, nu se răbdă să nu îl întrebe: “Ce ai făcut tu azi de eşti aşa de fericit? Cine ţi-a adus această fericire?”
Copilul îi răspunse: “Am luat masa cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca mama lui să apuce să îi răspundă, a mai adăugat: “Ştii ceva? Are cel mai frumos zâmbet dintre toate pe care le-am văzut vreodată!” Între timp, bătrânul a ajuns şi el acasă şi copilul său, observând privirea paşnică a tatălui, nu a ezitat să nu îl întrebe: “Tată, ce ai facut azi de eşti aşa fericit? Cine ţi-a adus această fericire?” El i-a răspuns fiului său: “Am mâncat în parc dulciuri cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca fiul său să apuce să îi răspundă, el a adăugat:” Ştii ceva? Este mult mai tânăr decât am crezut!”
Morala:
Prea des subapreciem puterea unei îmbrăţişări, a unui zâmbet, a unei vorbe bune, a unei urechi ascultătoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de caritate. Toate acestea au potenţialul de a face dintr-o zi obişnuită o zi specială sau chiar să schimbe întregul fir al vieţii unei persoane. Şi toate acestea sunt printre cele mai obişnuite lucruri prin care acţionează ajutorul divin.
Sanatate si mult bine, Aikido
mini market
Fiecare mana de ajutor pe care ne-o intinde, Maica Domnului ne repeta neincetat nemuritoarea ei chemare: “Oameni buni, faceti tot ce v-a zis El sa faceti!”. E ca si cum ar zice: fiti aproape de Dumnezeu, fiti aproape unii de altii! in aceasta se cuprinde toata Evanghelia. Alta cale de mantuire, alta cale de indumnezeire nu exista. O, Maica Prea Curata, ajuta-ne sa implinim cuvantul Fiului tau si Dumnezeului nostru. Amin!
RăspundețiȘtergereSanatate si mult bine, Aikido
Invata o noua limba si vei capata un nou suflet.
RăspundețiȘtergereLimba este un vin pe buze.
Limba este intaiul mare poem al unui popor.
Limba da forma felului in care gandim si ne determina la ce sa ne gandim.
Limba adevarului este simpla.
Agata-te de subiect , iar cuvintele vor veni de la sine.
Limbajul este imbracamintea gandului.
Sanatate si mult bine, Aikido
Povestea vasului crapat
RăspundețiȘtergereO femeie batrana din China avea doua vase mari, pe care le atarna de cele doua capete ale unui bat, si le cara pe dupa gat. Un vas era crapat, pe cand celalalt era perfect si tot timpul aducea întreaga cantitate de apa.
La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, vasul crapat ajungea doar pe jumatate.
Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa. Bineînteles, vasul bun era mandru de realizarile sale.
Dar bietului vas crapat îi era atat de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea atat de rau ca nu putea face decat jumatate din munca pentru care fusese menit!
Dupa 2 ani de asa zisa nereusita, dupa cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii langa izvor: "Ma simt atat de rusinat, pentru ca aceasta crapatura face ca apa sa se scurga pe tot drumul pana acasa!"
Batrana a zambit:
"Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insa pe cealalta nu?
Asta pentru ca am stiut defectul tau si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Daca nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care împrospateaza casa."
Sanatate si mult bine, Aikido
Mulțumesc. 🙂
Ștergere