Și dacă ar dormi 50 de ani...

               Încet, încet, cu pași mărunți dar siguri, primăvara începe să-și facă simțită prezența. Azi am văzut un ghiocel, postat de cineva pe facebook. Soarele e tot mai des și mai mult timp pe bolta cerească. În drum spre casă, mi-a fost cald chiar și cu geaca descheiată. Iarba prinde culoarea de verde crud. E drept! Poate oricând să mai înghețe sau chiar să ningă. Vremea e schimbătoare. Dar, azi am simțit un salut călduros al primăverii.
              Primăvara!
              Primăvara natura renaște!
              Primăvara e dătătoare de speranță!
              Primăvara...
              Însă nu vreau să vă vorbesc despre speranțe și vise frumoase, ci despre realitate.
Realitatea din jurul nostru, din păcate, nu este atât de frumoasă și înălțătoare, precum este primăvara. Bătrânii, vârsta mijlocie, tinerii, copiii, mă întristează. De ce? Pentru că privesc în jur și văd peste tot gunoaie. Unii poate sar repede cu gândul sau vorba: țiganii! Țiganii sunt o mare problemă, pentru că au năpădit cam toate satele și orașele precum buruienile și nu știu zău câți stau legal și câți nu, dar nu am să vorbesc despre ei. Ei au scuza că așa au fost și așa le permitem să fie.
              Dar noi?! Noi ăia ce ne pretindem educați și mai cu moț decât alții?! Noi ce scuză avem că ne merg copiii la școală și chiulesc pe lângă blocuri și prin parcuri, unde fumează, beau și lasă în urma lor mai mare jeg și mizerie decât în troaca porcilor?!

              Cei ce vând țigări și alcool minorilor ce scuză au?! De droguri nici nu mai spun!
              Cei ce fumează pe străzi și prin stațiile de autobuze în nasul copiilor și al altora din jur, ce scuză au?!
              Cei ce fumează pe casa scării din bloc și mai și aruncă pe scări chiștoacele, de parcă scările ar fi ghena lor de gunoi, ce scuză au?!

              Cei ce aruncă ambalaje și mizerii peste tot, pe drum, pe trotuare, pe iarbă, pe flori, în pădure,  în parcuri, în apă sau ori pe unde trec, indiferent că este sau nu un coș de gunoi în apropiere, ce scuză au?!

              Ne pretindem educați, civilizați, deștepți și mai știu eu cum, dar transformăm satele, orașele, pădurile, apele, câmpiile și toată țara asta frumoasă într-o ghenă de gunoi. Mi-e scârbă de mizeria în care trăim. Mi-e rușine de ce popor necivilizat și needucat are această țară. Mi se rupe sufletul de tristețe și supărare...
              Îmi răsună mereu în minte vorbele:
              - Și dacă ar dormi 50 de ani alte popoare civilizate, tot nu i-am ajunge din urmă!