"Sunt timid dar mă tratez"

Îndrăznesc să mai redau în întregime, un articol frumos, al aceleași autoare, Angela Agachi, cu speranța că nu se va supăra:   

<< Sunt timid dar mă tratez. Când mi-am amintit titlul acestui film mi-au venit în minte două întrebări: Ați dorit vreodată să vă exprimați o opinie dar ați preferat, totuși, să rămâneți tăcut? S-a întâmplat să doriți să vă întâlniți cu cineva și totuși, să nu îndrăzniți? Despre acest lucru doresc să vorbim astăzi, când ne putem pune întrebarea: De unde vine timiditatea? 

Timiditatea este cauzată de frică. Este teama de a-ți spune părerea, de a-ți exprima emoțiile şi ceea ce este şi mai rău, este teama de a comunica.

În mod paradoxal, teama că oamenii te vor ignora atunci când li te adresezi este cea care te face să rămâi mut. În acest mod oamenii chiar te vor ignora, iar asta îți va întări şi mai mult convingerea că nu poți să comunici sau că nu este important punctul tău de vedere.

De ce se tem unele persoane să le vorbească altor oameni? Cred că timiditatea provine atât din reacțiile de hipersensibilitate ale unor persoane din trecutul nostru cât şi din lipsa de încredere. Avem parte, încă din copilărie, de persoane care vorbesc pentru noi, în locul nostru. (a se vedea http://www.crestinortodox.ro/morala/vorbim-stim-comunicam-148771.html) Din păcate, chiar aceste persoane care de obicei sunt şi cei mai apropiați nouă, sunt cei care ne fac să devenim timizi. Dar, cei mai mulți oameni se tem să vorbească pentru că își imaginează efectele dureroase sau jena penibilă pe care discursul lor ar putea să le-o aducă. Prin urmare, ei încearcă pe cât posibil să evite aceste situații.

Din păcate, în lumea de astăzi, pentru persoanele care suferă de timiditate excesivă este foarte dificilă avansarea în viață. De ce spunem timiditate excesivă? Pentru că, din când în când, la toți ne este rușine să deschidem gura și să ne punem într-o anumită situație. Cred că toți suferim de un anumit grad de timiditate. Numai persoanele lipsite de conștiința de sine nu pot depăși complet nevoia lor de timiditate. Timiditatea excesivă nu trebuie însă exacerbată. Cred că e bine să înțelegem că oamenii nu răspund în locul nostru şi pentru asta noi trebuie să comunicăm.

Atunci când se confruntă cu un răspuns ostil sau neobișnuit, majoritatea oamenilor învață să nu mai comunice. Dacă copiii din clasa ta au râs de răspunsurile tale sau dacă profesorul a ignorat d
e mai multe ori mâna ta întinsă pentru că știai lecția, sau dacă părinții s-au supărat pentru că te-ai adresat cuiva, aceste experiențe te vor face să nu mai vrei să te exprimi.

Acum este timpul să înțelegi că problema nu este a ta, ci a acelor oameni. De ce? Pentru că oamenii nu au râs de tine când ai răspuns. De obicei, toate răspunsurile sunt datorate nu de ceea ce spun alții ci sunt mai mult o reflectare a stării de spirit.

Aceeași întâmplare, în situații diferite, poate duce la reacții diverse. Dacă ești oprit pe stradă de un necunoscut pentru a-i indica o adresă, vei reacționa diferit, funcție de starea ta de spirit. Astfel, dacă vei fi bine dispus, vei da dovadă de generozitate şi poate că te vei oferi bucuros chiar să conduci persoana la adresa indicată. Dacă ești nervos, agitat sau în criză de timp, poate că nu vei fi dispus să-i răspunzi şi poate că nu-i vei spune adresa chiar dacă aceasta este în zona în care te afli tu.

Astfel, răspunsul tău nu se adresează persoanei care te oprește să afle adresa, ci exprimă doar starea ta de spirit din acel moment.

Așa că, atunci când cineva îți răspunde ostil sau când încercă să te descurajeze, nu o lua personal. Încearcă să-l înțelegeți pe celălalt. Poate că nu este într-o stare de bună dispoziție, poate are anumite frustrări sau păstrează proaspăt în memorie cearta din dimineața zilei? Este uimitor cum noi, ființele umane, suntem cele mai complexe dintre toate creaturile lumii acesteia.

Pentru a scăpa de timiditate, trebuie să depășim experiențele rele din trecut. Auzim: Dar e foarte supărat pe mine, după ce am vorbit, sau Mama chiar mi-a spus că nu ar trebui să spun asta şi totuși am spus.

Da, s-ar putea să fi existat cazuri în care oamenii ne-au spus că răspunsul nu a fost cel corect sau că nu a fost bine ce am spus. Și ce dacă s-a întâmplat așa? Cât timp o să mai purtăm amintirea acelei nefericite experiențe? Poate că ți s-a întâmplat să fi dat şi un răspuns care a reprezentat un succes. Tuturor ni se întâmplă acest lucru. Dar, pentru a depăși timiditatea, trebuie să vă eliberați mintea de amintirile urâte, revenind aici şi acum la nou și din nou. Un eșec nu reprezintă cel mai mare rău. Luați în considerare cazurile în care tocmai succesul vostru v-a ajutat să depășiți timiditatea și amintiți-vă că a fost bine.

Un alt lucru pe care ar trebui să-l înțelegem este faptul că şi alți oameni sunt la fel ca noi. Vi s-a întâmplat vreodată să doriți să puneți o întrebare şi să nu îndrăzniți crezând că nu este o întrebare bună? Vi s-a întâmplat asta pentru ca mai apoi altcineva să fi pus aceeași întrebare la care, toți cei de față au fost interesați? Din frică sau de jenă, uneori, luăm cele mai proaste decizii.

O bună modalitate de a depăși jena este de a ne exprima sincer şi respectuos. Putem spune pur şi simplu: Nu știu ce să spun în această situație. sau Mi-e teamă că întrebarea mea nu este tocmai cea mai bună, dar eu vreau să vă întreb. Alte persoane, la fel ca tine, după o astfel de deschidere, sunt de obicei mai amabile şi mai dornice să răspundă.

Un alt mod este să vă amintiți că oamenii nu știu cu adevărat ceea ce simți voi în interior. Ei nu simt teama voastră sau jena de a nu fi etichetat, așa cum probabil au făcut-o înainte, alții, în viața voastră. Dacă dorești să te adresezi cuiva încetează în a mai face scenarii despre ce cred oamenii. Niciodată nu vei ști ce crede sau ce simte celălalt dacă nu vei comunica deschis şi sincer cu el.

Observați modul în care vorbesc şi analizează alți oameni diferite situații de viață. Paradoxal, o să vedeți mai ales pe posturile de televiziune o mulțime de persoane care rostesc prostii enorme, culmea, rostite desigur cu voce tare, în timp ce multe gânduri interesante rămân ascunse, în mintea unor timizi. Deci, învățați să comunicați exprimându-vă sincer şi cu respect pentru celălalt. Cum se face? Doar trecând peste timiditate! Aveți curaj! „Îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.”(Ioan, XVI,33) >>

Angela Agachi
Psihoterapeut, Master în Teologie Ortodoxă

Sursa: aici
Veți găsi multe alte articole minunate pe acele pagini.