A fi părinte...

          Îmi aduc mereu aminte cu drag, de bunica mea. O femeie simplă, de la țară, ce a rămas văduvă cu o fetiță mică. Soțul ei a fost dat dipărut în război. Zece ani l-a așteptat...

          La fel și de bunicul, trecut și el prin război, rămas văduv cu 5 copii. Soția lui a murit la ultima naștere. A rămas cu 3 băieți și 2 fete. Însă, cea mică, ultima născută, nu a trăit mult.

          Astfel și-au unit destinele bunica și bunicul. Ea având o fată, el având 3 băieți și o fată. Împreună au mai avut curajul să facă un copil, o altă fată, adică mama mea.

         Viața lor a fost ceva în genul familiei Moromete. Aveau copiii bunicului o mătușă binevoitoare, ce-i învăța și-i sfătuia numai de rău, exact ca cea din Moromeții. Plus alte vecine la fel de binevoitoare, ce-și băgau mereu nasul unde nu le fierbea oala. Se băteau băieții între ei, ca și copiii, dar gurile rele spuneau: "ia auzi cum îi bate pe bieții copii maștera!"

Ce rol ai în familia ta?

          Aseară am văzut emisiunea "Schimb de mame". E una dintre puținele emisiuni la care mă uit, dacă se întâmplă să stau la televizor și nu am chef să aleg un documentar sau film.

          Probabil vă gândiți de ce mă uit la așa ceva. Mi-am pus și eu această întrebare. Răspunsul este simplu. Este o emisiune în care oamenii își arată cât de cât felul lor de a fi, fără a avea regizori în spate, care să le dicteze ce să facă și ce să spună. Cu alte cuvinte, este o emisiune cu oameni și despre oameni.
   
          Îmi place să privesc oamenii, să-i studiez. Sunt atât de multe de învățat de la alții...

          Deci, precum spuneam, am văzut emisiunea. Și am văzut uneori și alte episoade. Văd și oamenii din jurul meu, fie ei cunoscuți sau străini. Îi văd peste tot, prin parcuri, prin oraș, prin magazine precum și la tv. Văd familii cu copii și privesc și privesc și nu pot să nu mă întreb: lumea chiar nu mai știe în ziua de azi, care este valoarea unei familii și ce rol are fiecare în familie?! 

Dragi părinți și viitori părinți...

       Am citit recent un articol, ce ar fi bine să fie citit de toți părinții și viitorii părinți. 
Îl redau integral mai jos. 

„Încetaţi să vă mai sacrificaţi pentru copii!“ 

Adevărul pe care niciun părinte nu vrea să-l recunoască

„Nu vă mai lăudaţi copiii pentru orice. Vedeţi-vă de viaţa voastră în timp ce ei îşi văd de ale lor“, este opinia fermă a consilierului personal Olga Levancuka, mamă la rândul ei, care avertizează părinţii că odraslele nu-i vor respecta mai mult dacă le vor închina restul vieţii şi se vor sacrifica.

   Consilierul personal Olga Levancuka susţine că vrea să dărâme un mit prin dezvăluirea unui adevăr pe care mulţi părinţii îl simt, dar pe care le este greu să-l recunoască, tocmai pentru ca aceştia să schimbe modelul parental greşit moştenit de la părinţii lor. Levancuka este atât de convinsă de adevărul spuselor ei încât nu se sfieşte să declare că părinţii ar trebui să înveţe să aibă un comportament ceva mai egoist în raport cu copiii lor, iar cele mai indicate persoane de la care pot deprinde o astfel de atitudine sunt chiar odraslele proprii.

„Poate că este momentul să învăţaţi să fiţi egoişti pentru a vă proteja sănătatea fizică şi psihică, să vă asiguraţi că veţi fi cât mai mult timp prezenţi în viaţa copiilor şi că îi veţi putea sprijini în mod concret. Şi de la cine veţi învăţa cel mai bine cum să fiţi mai egoişti? De la copiii dumneavoastră, bineînţeles! Ei ştiu cel mai bine cum să fie egoişti“, explică Levancuka pentru Daily Mail. Copiii au abilităţile unui psiholog excelent şi se pricep de minune, instinctiv, să-i determine pe adulţi să rezolve o mulţime de treburi în locul lor, atrage atenţia consilierul personal, aşa că îi îndeamnă pe părinţi să facă exact acelaşi lucru.