miercuri, 27 septembrie 2017

Prizonieri ai minții noastre




      Trăim încătușați de propria minte, otrăviți de gândurile noastre, drogați cu speranțe și vise, sedați de dragoste și hrănindu-ne cu iubire precum vampirii cu sânge.

sâmbătă, 16 septembrie 2017

Un dar minunat...

            Azi am dăruit un zâmbet.
            Ce poate fi mai minunat, decât să aduci zâmbetul pe chipul cuiva?!

            Consider o zi minunată, ziua în care reușesc să dăruiesc zâmbete. Când aduc bucurie în sufletul cuiva, mă cuprinde o emoție atât de profundă, de caldă și minunată, astfel încât, de cele mai multe ori mi se umezesc ochii sau chiar îmi dau lacrimile pe bune. Sunt acele lacrimi de bucurie, de împlinire sufletească. Sunt lacrimi înălțătoare, ce te fac să plutești în univers și-ți vine să cânți, să dansezi sau să strigi de fericire. Ai sufletul atât de plin de bucurie, emoție și căldură, de... ai senzația că dă pe dinafară.  Și chiar dă pe dinafară, sub forma unor lacrimi fierbinți, ce-ți mângâie obrajii atât de tandru, în drumul lor spre contopire cu universul... Probabil sunt lacrimi de îngeri...