Capcanele minții

      Cine ar putea oare să spună care este puterea minții? Auzim de multe ori expresia "Lovește în adversar cu puterea minții.", dar ne sunt necunoscute căile și puterea minții.

      Există multe studii. Există multe cărți despre minte, cum funcționează și ce puteri ar avea. 

      Nu vreau să scriu despre toate acestea și nici despre statistici sau mai știu eu ce. Vreau să vă spun un pic din ceea ce am reușit eu să învăț din scurta mea existență, de până acum.

      Am învățat că mintea poate deveni, foarte ușor, cel mai mare dușman al nostru.

      Dacă ne gândim că cineva e rău și ne vrea răul, mintea ne va ajuta să ajungem la concluzia că este chiar așa. Asta nu înseamnă că acea persoană chiar este rea și chiar ne vrea răul. Doar în mintea noastră va fi astfel. Mintea ne va ajuta să găsim dovezi pentru ceea ce credem noi, iar dacă nu va reuși să găsească ceva real, va inventa. Imaginația e bogată, iar mintea noastră e extrem de creativă. Depinde doar de noi, dacă folosim puterea ei pozitiv sau negativ.

      Dacă ni se pune pata pe cineva, apoi poate acel cineva să fie îngerul păzitor, Făt Frumos, Prâzlea cel Voinic sau Albă ca Zăpada, că noi tot vom considera că e balaurul cel fioros, fata babei cea urâtă și leneșă sau vrăjitoarea cea rea. Orice ar face sau ar spune, noi vom interpreta negativ cu ajutorul drăguței noastre minți.
      Îmi aduc aminte că mi se pusese pata astfel cândva demult, în tinerețe, pe un biet coleg de liceu, mai mititel. Eram eu prost dispusă și s-a nimerit ca el să fie pe bancheta din fața mea, în compartimentul de tren, când mergeam într-o tabără cu școala. Nici nu-l cunoșteam pe bietul om, dar mă enerva la culme. Orice făcea sau spunea îmi părea aiurea și mă enerva foarte tare, așa pur și simplu. Îmi venea să-l arunc pe geam afară sau să mă năpustesc la el, să-l strâng de gât și să-l căpăcesc bine, numai să tacă din gură.
      Vă puteți imagina, că la final de tabără era cel mai bun prieten al meu, din toată tabăra? Îi spuneam frățiorul meu mai mic. Nici nu mai țin minte când și cum s-a schimbat totul. Știu doar că, trecând peste fixația minții mele, am reușit să văd persoana cu alți ochi. Am reușit să-i văd calitățile și să am o percepție mai reală. Am reușit să gândesc pozitiv în loc de negativ.
      El a rămas acelaș om, se comporta la fel și vorbea la fel. Eu m-am schimbat. Eu mi-am schimbat gândurile negative cu altele pozitive și am fost capabilă să văd calitățile omului și să-i ignor defectele și să mi se pară chiar amuzant și simpatic ceea ce înainte mă enerva.
      Deci, totul depinde de perspectiva din care privim lucrurile și modul nostru de a gîndi. Emoțiile și sentimentele vin la pachet cu gândurile noastre. Gândești negativ, simți negativ. Gândești pozitiv, simți pozitiv. 

      Dacă cineva e extrem de gelos și crede că partenera/partenerul e infidelă/infidel, mintea va ajuta acea persoană să caute indicii reale sau imaginare, să-i dovedească infidelitatea.       

      Astfel, ea își va imagina, de exemplu, că el întârzie, fiind cu altcineva și va fi capabilă să-și imagineze chiar detalii grozave ale acelei întâlniri. În realitate acea întâlnire nici nu există. El a întârziat stând la coadă la florărie, să-i facă o surpriză iubitei. Ea însă, orbită de gelozie și tulburată de propria imaginație crudă, când va vedea florile, va crede și mai mult că a fost înșelată. "Ha! Mi-a adus flori că se simte vinovat! Ticălosul!", urlă mintea ei.

        El își poate imagina că iubita face sex cu un coleg, la muncă. Mintea lui e capabilă să-i creeze scene imaginare, tulburătoare, ce-l vor face să fiarbă de furie. În realitate, ea muncește din greu, ajunge acasă frântă de oboseală și merge să facă un duș, în ideea de a se relaxa, deconecta mental de muncă și să se învioreze și energizeze, pentru a putea să petreacă o seară minunată cu iubitul ei. El datorită gândurilor negre și a imaginație bogate, folosită distructiv, crede că a găsit dovada infidelității ei. "Aha! Face baie să șteargă parfumul lui și să mai viseze încă la atingerile și mângâielile lui! Nenorocita! Ipocrita! Vine apoi zâmbind și se lingușește pe lângă mine! Mă crede prost!..." 

      Și iaca așa doi oameni pot ajunge să se certe crunt pentru ceva ireal, doar ca urmare a născocirilor minții lăsate să o ia razna. 

       La fel de simplu se pot dușmăni și frații sau prietenii, nu doar iubiții, doar din cauza minții lor necontrolate și a gândurilor negative, ireale. 

       De exemplu. 

       Unul are copii și unul nu are copii. Cel ce are copii, e firesc să fie ușor de manipulat emoțional, de către micuți. E firesc să-i considere cei mai buni și să fie parțial orbit de dragostea părintească. 

       Cel fără copii e capabil să gândească și să analizeze mult mai realist ceea ce vede din exterior. Asta nu înseamnă că lui nu-i sunt dragi nepoții fratelui său, așa cum nu înseamnă că vrea răul acestora. El nefiind direct implicat și nefiind în diversele capcane ale părinților, e capabil să observe unele lucruri mai ușor. 

        Astfel, observând ceea ce fratele nu observă sau chiar dacă observă, ignoră, el vrea să-l ajute, relatând ceea ce a văzut și ce crede că poate să fie spre binele nepoților săi. Sau încearcă să-i dea sfaturi fratelui.

        Mintea îi dă semnalul fratelui său, cum că micuții lui sunt atacați. Dacă nu reușește să-și înțeleagă și să-și controleze emoțiile de moment, el intră instant în defensivă sau chiar contra-atacă la un atac ireal, care există doar în mintea și imaginația lui. Fratele ce a vrut să facă un bine se simte atacat pe nedrept. Mintea lui se revoltă și intră automat în apărare sau și mai rău, contra-atacă la rândul ei. 

         Dacă nici unul nu e capabil să înțeleagă ce se întâmplă și să-și controleze mintea și emoțiile greșite, se vor certa. Prin astfel de conflicte repetate pot ajunge chiar la fixații negative, ce-i vor face să se considere dușmani. Astfel poate ajunge, fratele cu copii, ca mintea lui să perceapă orice vorbă spusă de fratele lui, ca fiind un atac, ca fiind ceva negativ, ceva rău. Chiar și cel atacat mereu pe nedrept poate ajunge la frustrări și emoții negative față de fratele lui sau chiar față de copiii acestuia. 

        Realitatea este cu totul alta. Sentimentele reale sunt aceleași, de iubire de frate și dragoste pentru nepoți, doar că sunt umbrite de gânduri negre, de o imaginație îmbolnăvită de o minte lăsată să o ia razna. 

      Cât e de simplu să ajungem la conflicte enorme și emoții negative, doar pe baza unor gânduri greșite și absolut ireale!

      Uneori se pot întâmpla adevărate drame pornite de la imaginația noastră îmbolnăvită de prea multe gânduri negative, ale unei minți scăpate de sub control. 

       Mintea lăsată să o ia razna ne poate îmbolnăvi chiar și fizic. 

       Atunci când crezi că suferi de diverse boli, când te gândești că ești bolnav și asociezi orice migrenă, oboseală, amețeală sau orice altceva cu diverse boli, vei ajunge într-un final chiar să te îmbolnăvești de acele boli sau altele  și mai grave. Organismul tău va ajunge să fie bolnav precum îl crede mintea. Se va comporta corpul tău la un moment dat, precum îi dictează mintea iar și iar. Gândurile negative, rostite la infinit, obsesiv, pot să te facă nu doar pe tine să te simți cum spun ele, ci chiar și trupul tău va ajunge să se simtă cum îi dictează mintea. 

      Mintea poate fi cel mai aprig dușman al tău. Te poate chiar ucide. 

      Există însă și reversul la toate acestea. O minte controlată și învățată să gândească pozitiv, are puterea de a vindeca orice boală. Presupun că ați auzit de autosugestie. Chiar cred că e adevărat. 

      E suficient să te gândești la lucruri pozitive și ai să vezi cum emoțiile tale vor fi la fel de pozitive și plăcute. Starea ta de spirit va fi tot mai bună. Starea ta fizică va deveni tot mai bună. Totul e să gândești pozitiv și în fraze pozitive, nicidecum negații. Mintea nu percepe negațiile. Deci nu spune: "nu mă doare capul." Mintea ta va percepe "mă doare capul", iar atenția ei va fi asupra durerii. Spune de exemplu: "mă simt minunat, sunt vesel, totul e frumos în jur..." Astfel mintea ta va percepe bucuria și frumusețea, energia pozitivă din jur și va lucra să te facă să te simți chiar așa cum gândești. 

     Caută mereu lucrurile pozitive din jurul tău și din interiorul tău. Apreciază lucrurile și faptele bune. Fă la rândul tău cât mai multe fapte bune și hrănește-ți mintea și trupul cu gânduri frumoase. Astfel vei învăța să vezi partea plină a paharului și nu pe cea goală. 

      Nimeni nu este perfect, nici chiar tu, iar mintea ta cu atât mai puțin. Învață să cauți mereu părțile bune și să gândești cât mai mult posibil, pozitiv. Viața ta va deveni mai frumoasă și tu te vei simți mai bine, făcând cât mai multe fapte frumoase ce-ți vor da bucurie și-ți vor învăța mintea să gândească pozitiv. 

      Fă din mintea ta un aliat care să te ajute să faci cât mai mult bine. Nu-ți lăsa mintea să-ți otrăvească sufletul și trupul cu gânduri rele, pentru că va distruge totul în jurul tău și... te va distruge chiar și pe tine. 

      Priviți natura. E minunată! Priviți animalele cum știu să se bucure de viață. Păsărele care se scaldă în nisip sau ciripesc prin rămurele. O pisică stă tolănită la soare și se răsfață singură cu tăvăliri și lingușeli prin iarbă. Cățelul dă din coadă vesel doar când te vede. Florile se întrec ân forme și culori minunate. Vântul se joacă cu frunzele de plop, ce foșnesc atât de frumos. Susurul apei... 

      Priviți copiii! Puteți învăța de la ei cum să gândiți pozitiv și cum să vă bucurați de viață. Chiar și voi ați fost experți în fericire, cândva demult, când ați fost... copii. 

      Vă urez o viață minunată, plină de gânduri minunate.