Sau parcă lupt cu morile de vînt.
Încerc, mă zbat, îmi iau un nou avînt
Și.... Toate corăbiile, mi s-au înecat.
Uneori, sînt un vulcan nestins
E de ajuns doar un cuvînt
Și focul vijeliei s-a aprins.
Uneori, par un nisip încins
De ale soarelui priviri năucitoare,
Ce sub povara furiei nimicitoare,
Ar vrea să fie veșnic, necuprins.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.